Capul hamsterului este de forma conica, aproape obtuza. Caracteristica la hamster este cavitatea infra­orbitara a carei apofiza supraorbitara tinde sa fuzioneze in fata cu cutia craniana. Ochii sunt negri stralucitori, urechile milci si rotunde, mai inchise la culoare. Mustatile constituie un amestec de fire albe si negre. Gura prezinta o dantura formata din 4 inci­sivi si 12 molari (acestia avand rol secundar in masticatie), fara canini. Molarii sunt infipti cate 3 pe fiecare, maxilar, dimensiunile lor descrescand dinainte spre inapoi. Intre incisivi si molari se inscrie un spatiu liber denumit diastema. In diastema se deschid pungile jugale (cate una de fiecare parte a obrajilor), diverticule ale peretilor bucali. Pungile dispun de o musculatura longitudinala reprezentata de extensia muchiului buccinator. Rolul acestui muschi este de a contracta si a goli punga prin orificiul exterior care se deschide in diastema. Este descris si un muschi retructor, care opreste o eventuala golire a pungii. Pungile constituie adevarate rezervoare de depozitare provizorie a hranei (uneori si a puilor nou-nascuti), Cand sunt pline cu alimente, pungile se destind, ajungand la dimensiunui de 3-4 cm lungime si 2 cm latime.

Gatul hamsterului este relativ scurt, avand pielea cutata deasupra, ceea ce faciliteaza prinderea si fixarea animalului. Blanita gatului esre brazdata de un guler alb-roscat. In aceasta zona sunt amplasate glandele: parotida, sublinguala, major, submandibulara.

Corpul hamsterului, lung si acoperit de o blana matasoasa si supla este ceva mai mare la femela decat la mascul. Perii care formeaza blana sunt de culoare aurie-roscata pe cap, spate, lombe si crupa, iar pe abdomen prezinta o nuanta mai deschisa, alb-gri. Inaintea membrelor anterioare se incing doua dungi alb-roscate care urca pana la jumatatea gatului.

Cele doua sexe se recunosc prin organele genitale: masculul prin testicule care formeaza o punga bilo­bata triunghiulara al carei varf atinge coada anima­lului, furoul si anusul fiind pigmentate si separate de un perineu lung de 7-8 mm; la femela distanta dintre vulva nepigmentata si anusul pigmen­tat este mai mica. Abdomenul prezinta doua randuri de mamele (al caror numar este de 8-10 sau mai mult), mult mai evidente in perioda gestatiei si alaptarii.

Picioarele sunt scurte si se termina cu 5 degete, care se prelungesc cu gheare. Degetul mare de la piciorul anterior este rudimentar. Culoarea pielii de pe talpi este roz-carnat. Membrele posterioare dispun de o musculatura dezvoltata, ceea ce permite hamsterului sa faca salturi in caz de nevoie. Coada animalului este scurta, groasa si acoperita de peri albi.

In 1383, pe locul unei vechi biserici ce dateaza din prima jumatate a sec. al XIII – lea, se incepe constructia acestei marete biserici in stil gotic, in timpul parohului Thomas Sander, constructie ce a durat pana in 1477, intre timp fiind distrusa partial in urma invaziei turcilor. Turnul sudic, ce are o inaltime de 65 m, adaposteste trei clopote, intre care unul de 6,3 tone, cel mai mare din Romania.

Numele de Biserica Neagra il primeste in urma incendiului din 1689 datorita caruia zidurile s-au innegrit iar acoperisul si interiorul au fost distruse, renovarea sa durand aproape 100 de ani. In timpul acestei renovari este ridicat si actualul acoperis, inalt de 20 m iar interiorul este refacut mai mult in stil baroc, incadrat insa cu maiestrie in arhitectura gotica a monumentului.

Biserica Neagra adaposteste valori inestimabile precum colectia de covoare vechi ce dateaza din secolele al XVII – lea si al XVIII – lea, piese de mobilier si obiecte de cult remarcabile, intre care cristelnita din bronz donata de catre parohul Johannes Reudel in 1472 si care din 1716 este inconjurata de un frumos grilaj de fier forjat realizat de Meensen Hannes, pictura murala ce o reprezinta pe Fecioara Maria cu pruncul Iisus, asezata intre Sf. Ecaterina si Sf. Varvara si care are in partea de jos stemele regelui Matei Corvin si ale sotiei sale, Beatrice de Napoli-Aragon, precum si renumita orga, considerata printre cele mai mari din Europa.

Masivul Bucegi este situat in estul Carpatilor Meridionali, cuprinzand: Muntii Bucegi (varful Omu are inaltimea de 2507m si este cel mai inalt din acest Masiv), Leaota (cu inaltimea maxima de 2135m), Piatra Craiului (2239m) si culoarul Rucar – Bran.

Vegetatia este variata, fiind alcatuita din zone intinse pe mai multe etaje: paduri de fagi (pana la 1200m inaltim), paduri de conifere, iar peste 2000m intalnim o vegetatie alpina, formata din pajisti, arbusti pitici, tufisuri de ienupar si jneapan. Fauna este deasemenea variata, in aceste zone traind cerbi carpatini, jderi, caprioare, lupi, ursi, mistreti, capre negre si reptile (soparle de munte sau vipere). In apele reci intalnim pesti ca pastravul, mreana si cleanul.

Datorita elementelor de relief variate si spectaculoase, Masivul Bucegi este regiunea ce ofera cea mai mare atractie turistica, fiind declarat Parc National si incluzand mai multe rezervatii naturale in care gasim creste ascutite, circuri si vai glaciare, abrupturi impresionante si forme de relief cu infatisari curioase (Babele, Sfinxul sau Pietrele Singuratice). Masivul beneficiaza de numeroase poteci turistice de diferite grade de dificultate, cabane si partii de schii. Pe platou se poate urca atat pe poteci, cat si cu telecabina (din Sinaia sau Busteni).

Varful Omu este locul unde se intalnesc majoritatea traseelor turistice din Muntii Bucegi, aici aflandu-se Cabana Omu si Statia Meteorologica Varful Omu, care este locul cel mai inalt din tara noastra populat pe tot timpul anului.

Adaugarea unui anunt se realizeaza usor, totul fiind extrem de facil si rapid, usurinta in utilizare facand din anunturi.in unul din siteurile cele mai apreciate de vizitatorii interesati de comertul online. Site-ul ofera si facilitati de cautare intr-o baza de date completa cu coduri postale si prefixe telefon.

In viitor, proprietarii site-ului promit noi module menite sa imbunatateasca experienta utilizatorului pe site si facilitati noi, destinate in special categoriilor cele mai vizitate: imobiliare, auto si servicii.

Mare iubitor al culturii, voievodul infiinteaza la manastirea Vacaresti o scoala in limba greaca, o tiparnita si o biblioteca de mari proportii, care s-a impastiat insa dupa moartea domnitorului.

Incepand cu anii 1848–1864 ansamblul monastic de la Vacaresti este transformat in penitenciar, lucru ce a dus la alterarea arhitecturii originale a majoritatii cladirilor. Penitenciarul in care au fost inchisi numerosi oameni politici ai vremii si personalitati ale vietii culturale a functionat pana in anul 1973, cand este dezafectat si se intentioneaza restaurarea ansamblului, insa soarta uneia dintre cele mai valoroase monumente istorice ale Bucurestiului avea sa fie necrutatoare.

In anul 1984 grandioasa manastire Vacaresti este demolata din ordinul lui Ceausescu, astazi, locul in care se inalta odata acest lacas fiind pustiu si rece. In prezent, ramasite din ansamblul manastirii Vacaresti sunt pastrate prin muzee si manstiri, intre acestea, aproximativ 100 metri patrati de pictura murala (24 de fresce mare), ce au fost resturate intre 1990 si 2008, se regasesc la Muzeul Municipal Bucuresti, un fragment din fresca se afla la Manastiriea Stavropoleos iar o macheta a manastirii ce a fost candva cel mai mare ansamblu monastic din tara se afla la Palatul Mogosoaia.

A accentua leganarea corpului in mers pana la ostentatie sau a nu observa ca o anumita imbracaminte dezavanta­jeaza linille naturale ale corpului (chiar daca este la moda) inseamna, implicit, a prejudicia feminitatea. Caci despre ce fel de gingasie sau delicatete poate fi vorba atunci cand, prin imbracamintea sau ti­nuta sa, cu toate straduintele depuse, femeia nu reuseste sa obtina decat efecte contrare celor asteptate?

Acelasi efect dezastruos asupra feminitiiti il are si acceptarea de catre femeie a unui tratament nedemn din partea barbatilor care alcatuiesc anturajul ei. Nesesizarea la timp a semnificatiei gesturilor sau a com­portarilor care genereaza un astfeI de tra­tament urateste de asemenea feminitatea.

Dintre obiectele decorative, unele au un rol net igienic si de ocrotire a sana­tatii. De exemplu covorul atenueaza ra­ceala podelelor, amortizeaza zgomotele, permitand si o mai buna intretinere a cura­teniei. El contribuie la cresterea confor­tului prin aceste calitati igienice, precum si prin efectul de infrumusetare a locuintei, atunci cand alegerea lui este facuta cu gust. Folosirea covoarelor mari obliga gospodina sa-si procure un aspirator, de­oarece curatirea lor manuala este greoaie si ineficace.

Covoarele de dimensiuni mici sunt mai usor de scuturat si intretinut. Oricare ar fi dimensiunea covoarelor, ele nu trebuie introduse prea mult sub mobila, ci doar atat cat sa fie fixate, pentru a se evita alunecarea si accidentele. Pentru incaperile de mare circulatie sunt prefera­bile covoarele de iuta, care se pot intretine usor si spala periodic. Pentru bucatarie si culoare este indicat a se folosi gresia sau covoarele de material plastic care pre­zinta avantajul intretinerii rapide.

Se crede ca, dupa ce este purtat, martisorul trebuie prins de ramurile unui pom fructifer, pentru a spori bogatia gospodariei, iar daca cel care face acest lucru isi pune o dorinta, i se va indeplini. In unele zone ale Transilvaniei martisorul este prins de usa, geam sau de coarnele animalelor pentru a le pazi de duhurile rele. In alte zone, locuitorii cred ca martisorul trebuie scos doar la vederea unei lebede (persoana va fi gratioasa precum aceasta pasare) sau a unui stol de berze (pentru ca fericirea sa fie mare). Toate aceste ritualuri au ca scop evidentierea trecerii de la un anotimp la altul.