Adaugarea unui anunt se realizeaza usor, totul fiind extrem de facil si rapid, usurinta in utilizare facand din anunturi.in unul din siteurile cele mai apreciate de vizitatorii interesati de comertul online. Site-ul ofera si facilitati de cautare intr-o baza de date completa cu coduri postale si prefixe telefon.

In viitor, proprietarii site-ului promit noi module menite sa imbunatateasca experienta utilizatorului pe site si facilitati noi, destinate in special categoriilor cele mai vizitate: imobiliare, auto si servicii.

Mare iubitor al culturii, voievodul infiinteaza la manastirea Vacaresti o scoala in limba greaca, o tiparnita si o biblioteca de mari proportii, care s-a impastiat insa dupa moartea domnitorului.

Incepand cu anii 1848–1864 ansamblul monastic de la Vacaresti este transformat in penitenciar, lucru ce a dus la alterarea arhitecturii originale a majoritatii cladirilor. Penitenciarul in care au fost inchisi numerosi oameni politici ai vremii si personalitati ale vietii culturale a functionat pana in anul 1973, cand este dezafectat si se intentioneaza restaurarea ansamblului, insa soarta uneia dintre cele mai valoroase monumente istorice ale Bucurestiului avea sa fie necrutatoare.

In anul 1984 grandioasa manastire Vacaresti este demolata din ordinul lui Ceausescu, astazi, locul in care se inalta odata acest lacas fiind pustiu si rece. In prezent, ramasite din ansamblul manastirii Vacaresti sunt pastrate prin muzee si manstiri, intre acestea, aproximativ 100 metri patrati de pictura murala (24 de fresce mare), ce au fost resturate intre 1990 si 2008, se regasesc la Muzeul Municipal Bucuresti, un fragment din fresca se afla la Manastiriea Stavropoleos iar o macheta a manastirii ce a fost candva cel mai mare ansamblu monastic din tara se afla la Palatul Mogosoaia.

A accentua leganarea corpului in mers pana la ostentatie sau a nu observa ca o anumita imbracaminte dezavanta­jeaza linille naturale ale corpului (chiar daca este la moda) inseamna, implicit, a prejudicia feminitatea. Caci despre ce fel de gingasie sau delicatete poate fi vorba atunci cand, prin imbracamintea sau ti­nuta sa, cu toate straduintele depuse, femeia nu reuseste sa obtina decat efecte contrare celor asteptate?

Acelasi efect dezastruos asupra feminitiiti il are si acceptarea de catre femeie a unui tratament nedemn din partea barbatilor care alcatuiesc anturajul ei. Nesesizarea la timp a semnificatiei gesturilor sau a com­portarilor care genereaza un astfeI de tra­tament urateste de asemenea feminitatea.

Dintre obiectele decorative, unele au un rol net igienic si de ocrotire a sana­tatii. De exemplu covorul atenueaza ra­ceala podelelor, amortizeaza zgomotele, permitand si o mai buna intretinere a cura­teniei. El contribuie la cresterea confor­tului prin aceste calitati igienice, precum si prin efectul de infrumusetare a locuintei, atunci cand alegerea lui este facuta cu gust. Folosirea covoarelor mari obliga gospodina sa-si procure un aspirator, de­oarece curatirea lor manuala este greoaie si ineficace.

Covoarele de dimensiuni mici sunt mai usor de scuturat si intretinut. Oricare ar fi dimensiunea covoarelor, ele nu trebuie introduse prea mult sub mobila, ci doar atat cat sa fie fixate, pentru a se evita alunecarea si accidentele. Pentru incaperile de mare circulatie sunt prefera­bile covoarele de iuta, care se pot intretine usor si spala periodic. Pentru bucatarie si culoare este indicat a se folosi gresia sau covoarele de material plastic care pre­zinta avantajul intretinerii rapide.

Se crede ca, dupa ce este purtat, martisorul trebuie prins de ramurile unui pom fructifer, pentru a spori bogatia gospodariei, iar daca cel care face acest lucru isi pune o dorinta, i se va indeplini. In unele zone ale Transilvaniei martisorul este prins de usa, geam sau de coarnele animalelor pentru a le pazi de duhurile rele. In alte zone, locuitorii cred ca martisorul trebuie scos doar la vederea unei lebede (persoana va fi gratioasa precum aceasta pasare) sau a unui stol de berze (pentru ca fericirea sa fie mare). Toate aceste ritualuri au ca scop evidentierea trecerii de la un anotimp la altul.

“Pe culmile disperarii”, prima sa carte, aparuta in 1934 in Romania ii aduce Premiul Comisiei acordat tinerilor scriitori needitati si premiul Tinerilor scriitori din Romania. Succesiv apar si “Cartea amagirilor”(1935), ”Schimbarea la fata a Romaniei” (1936) si “Lacrimi si Sfinti” (1937).

In 1937, plecat la Paris cu o bursa a Institutului Francez din Bucuresti, incepe sa scrie ultima carte in limba romana, “Indreptar patimas” (1940), incheiata in 1945, cand se va stabili definitiv in Franta, unde va publica doar in limba franceza. In 1949, la editura Gallimard, care ii va publica mai tarziu majoritatea cartilor, apare prima lucrare scrisa in limba franceza, “Précis de decomposition”, distinsa cu premiul Rivarol.

Dupa moartea unei prietene de o viata a lui Emil Cioran, au fost gasite peste 30 de manuscrise ale scriitorului, dintre care versiuni ale unor lucrari deja publicate cat si un jurnal inedit al lui Cioran, probabil ultima scriere inedita a acestuia, care reprezinta un document de mare interes pentru editori cat si cititori.

In diferite boli se folosesc atat florile – Flares Pruni spinasae – cat si fructele – Fructus Pruni spinosae – carora li se mai spun porumbe sau porumbele. Florile au actiune usor laxativa, diuretica si sedativa, calmand durerile. Unii autori le atribuie praprietati diuretice si depurative datarita compusilor flavanici (kemferol si quercetin).

Fructele contin zaharuri, acizi organici, saruri de calciu si magneziu, vitamina C. Se folosesc ca tonifiante ale stomacului si in combaterea diareei. In diferite boli de rinichi si vezica aduc ameliorare, datorita proprietatilor diuretice si antiseptice. Se recomanda ca dezintoxicant in uremie, guta si artritism.

Ceaiul din flori si fructe se intrebuinteaza in tusea convu1siva. Ceaiul din flori se prepara prin infuzie, iar cel din fructe prin dococtie. Se beau doua-trei ceaiuri pe zi preparate dintr-o lingurita de flori sau fructe cu 250 g apa.

Mustul din fructe proaspete se foloseste pentru oprirea scurgerii de sange din nas.

In scopuri medicinale, de la aceasta planta se intrebuin­teaza atat florile – Flares Farfarae – cat si frunzele – Folium Farfarae. Ele contin mucilagii, un principiu amar (tusilagina), tanin, acid galic, inulina si saruri de potasiu. Florile si frun­zele au actiune emolienta si expectoranta, utilizandu-se cu bune rezultate in bronsita, tuse, raguseala, astm, emfizem pulmonar, silicoza si in general in bolile cailor respiratorii.

Infuzia se pre­para din 15 g flori sau frunze cu 200 g apa. Ceaiul se indulceste cu miere sau cu za­har. Pentru flui­dificarea secretiil­or bronhice si expectorarea lor se ia la daua-trei ore cate o lingura de ceai.

In amestec cu frunze de patla­gina si radacina de lemn-dulce, pro­prietatile curative ale podbalului se maresc. Frunzele de podbal intra in campazitia ceaiu­lui antibronsitic, ceaiu1ui si tigari­lor antiastmatice.

Masivul Bucegi este situat in estul Carpatilor Meridionali, cuprinzand: Muntii Bucegi (varful Omu are inaltimea de 2507m si este cel mai inalt din acest Masiv), Leaota (cu inaltimea maxima de 2135m), Piatra Craiului (2239m) si culoarul Rucar – Bran.

Vegetatia este variata, fiind alcatuita din zone intinse pe mai multe etaje: paduri de fagi (pana la 1200m inaltim), paduri de conifere, iar peste 2000m intalnim o vegetatie alpina, formata din pajisti, arbusti pitici, tufisuri de ienupar si jneapan. Fauna este deasemenea variata, in aceste zone traind cerbi carpatini, jderi, caprioare, lupi, ursi, mistreti, capre negre si reptile (soparle de munte sau vipere). In apele reci intalnim pesti ca pastravul, mreana si cleanul.

Datorita elementelor de relief variate si spectaculoase, Masivul Bucegi este regiunea ce ofera cea mai mare atractie turistica, fiind declarat Parc National si incluzand mai multe rezervatii naturale in care gasim creste ascutite, circuri si vai glaciare, abrupturi impresionante si forme de relief cu infatisari curioase (Babele, Sfinxul sau Pietrele Singuratice). Masivul beneficiaza de numeroase poteci turistice de diferite grade de dificultate, cabane si partii de schii. Pe platou se poate urca atat pe poteci, cat si cu telecabina (din Sinaia sau Busteni).

Varful Omu este locul unde se intalnesc majoritatea traseelor turistice din Muntii Bucegi, aici aflandu-se Cabana Omu si Statia Meteorologica Varful Omu, care este locul cel mai inalt din tara noastra populat pe tot timpul anului.